De ce macarons mă întreabă lumea. Îmi amintesc și acum cum, într-o sâmbătă dimineață superbă de toamnă, am cumpărat o revistă de la chioșcul de ziare care avea pe copertă o poză minunată cu câțiva macarons pastelați.
Nici nu am stat pe gânduri dacă să o cumpăr sau nu pentru că revista avea inclus în preț și o formă din silicon specială pentru macarons intr-o culoare pastel.
Ajunsă acasă, am răsfoit-o puțin și pusă pe treabă cum sunt, m-am apucat de treabă visătoare.
Efectiv zburdam prin bucătărie de entuziasm, eram convinsă că voi avea rezultate impresionante, eram 100% sigură că îmi vor ieși niște macarons pastelați, exact ca în poza de pe coperta revistei, doar că eu nu aveam nici un gram de colorant în casă. Habar nu aveam cu ce cremă îi voi umple dar eram sigură că vor avea un gust extraordinar, la fel ca toate dulciurile pe care le făcusem până atunci, și pentru care colegii mei din multinațională mă iubeau atât de mult.
Mai are sens să menționez că în acea după masă așteptam musafiri în vizită? Eșecul a fost inevitabil. Am plâns toată după amiaza. Nu îmi venea să cred că nici măcar bezeaua de albuș nu mi-a ieșit. Mie?!? Eu care sunt o expertă în bezele și le iubesc atât de mult – îmi spuneam mie însămi. Toate acestea se întâmplau în toamna anului 2013.
După acest incident am rămas intrigată dar, ambiționată de acest desert care era atât de drăgălaș, dar, la fel de complex, în același timp. Acest desert, care părea atât de ușor de făcut, dar pentru care, de fapt, trebuie să ai o tehnică și o execuție foarte precisă.
Așadar, după ce mi-am acceptat neputința și am înțeles cât de unic și special este acest desert franțuzesc, dar mai mult decât atât, am înțeles că, nu este suficient doar să ai la îndemână o rețetă și o poză atrăgătoare. Secretul stă în tehnică și în execuția corectă, în ustensilele fără de care nici nu are rost să te apuci de treabă, în ingredietele potrivite, unele special create pentru macarons, cum sunt făina de migdale și coloranții de exemplu, dar și în încredrea că vei obține rezultatele mult dorite.
În ianuarie 2014 m-am înscris la cursul de macarons susținut de Anda Călinici. Cursul a fost primul curs oficial de patiserie franțuzească din viața mea și unul care mi-a schimbat atât viața cât și perspectiva asupra deserturilor.
Îmi amintesc și acum foarte clar că, în timpul acelui curs, aveam un sentiment foarte puternic de bucurie imensă care îmi umplea pieptul, venea de undeva din interiorul meu și cu mintea mea de atunci mi-am spus că precis asta este fericirea adevărată, pe care, cu siguranță, o simți atunci când faci ceea ce îți place, atunci când ești împlinit și simți că ești pe drumul tău.
După curs, m-am echipat cu tot ce era nevoie: boluri, sită, spatule, termometre, planșe din silicon pentru copt, făină de migdale, coloranți, ciocolată și m-am apucat de treabă așa cum învățasem. Multă vreme, după ce am început să fac macarons, m-am tot gândit că dacă mie mi-ar fi reușit macaronșii la prima încercare ar fi fost o minune. O adevărată minune, pentru că eu nu avusem nici măcar o rețetă corectă, tehnica lipsea cu desăvârșire, și nici ingredientele și nici echipamentul nu au fost potrivite.
Și chiar și așa, după ce am avut rețetă, echipament și ingrediente și cursul făcut, crezi că mi-au ieșit din prima sau mereu cum am vrut? Nu. Pentru că treaba cu macaronșii în special, și cu meseria asta în general, este că nu ajunge doar să te informezi sau să obții rețeta potrivită (care este esențială) și eventual să participi la un curs sau să te uiți la filmulețe în care fac alții. Trebuie să începi să faci tu, trebuie să exersezi, trebuie să greșești și să o iei de la capăt. Se numește practică și dacă mă întrebi acum care este secretul macaronșilor o să îți spun cu toată sinceritatea că trebuie să începi să îi faci.
Cheia succesului este exercițiul, greșelile sunt lecții valoroase pentru care trebuie să fii recunoscător. Cu cât faci mai mult și de mai multe ori cu atât devii mai priceput(ă). Pe măsură ce exersezi încep să apară rezultatele. Și mai vreau să te rog ceva, păstrează te rog pozele cu primii tăi macarons să te poți bucura de progres. ieși din capcana pe care ți-o îintinzi singură și care se numește perfecțiune. Nu mai urmări perfecțiunea pentru că te ține blocat(ă) îintr-un loc din mintea ta care nici măcar nu există îin realitate.
De atunci, am făcut câteva sute de mii de macarons, și am greșit câteva zeci și sute de porții, dar am continuat să fac, nu m-am dat bătută. Mi-am sacrificat zile și nopți întregi pentru că, efectiv, activitatea în sine de a face macarons îmi aducea foarte multe satisfacții.
Foarte, foarte rar simțeam că vreau să iau o pauză de la pregătit macarons. Probabil și pentru că este un desert complex care se potrivește foarte bine personalității mele și nevoii constante de a crea ceva nou.
Cel mai mult la ceea ce fac îmi place ca pot da frau liber imaginației și îmi pot pune în evidență atât creativitatea cât și alte trăsături complexe.
A face prăjituri și dulciuri nu este doar despre a oferi ceva dulce, este despre o combinație de mult mai multe aspecte.
Este despre a urma o rețetă exactă, moment în care trebuie să fii exact și riguros pentru a avea constanța și a obține mereu același produs. Este despre a decora desertul, moment în care trebuie sa fii creativ pentru a-ți îmbrăca produsul în ‘’haine frumoase’’. Este despre a-l expune în vitrina sau în meniu, moment în care îl prezinți și îi spui povestea pentru ca cel care o va asculta și mai apoi va degusta din produsele sa se bucure de o experienta completă. Este despre a educa gusturi. Este despre a fi alături de oameni în momentele cele mai frumoase și importante din viața lor. Este despre a le îndulci viețile în cel mai aromat mod cu putință.
Eu spun ori de câte ori am ocazia că a face prăjituri este o artă și din acest motiv iubesc cofetăria și patiseria, și macaronșii în special. Muncind în acest domeniu și făcând deserturi, eu mi-am găsit cel mai potrivit mod de exprimare al sufletului meu de artist.
Sunt fascinată de acest domeniu și de multitudinea de posibilități pe care ți le oferă.
În același timp în care folosești disciplina, rețete și proceduri clare, chimie, organizare și precizie, obții texturi, forme, arome. Creezi artă care are gust, arome fine de care te poți bucura, pe care o poți gusta, care aduce bucurie oamenilor.
Amintește-ți asta data viitoare când faci o prăjitură pentru cu cei dragi ție și creezi amintiri memorabile.
Am spus-o mereu o voi spune și de acum înainte: Am cel mai frumos job din lume și vreau să îți urez bun venit în lumea mea dulce! #ilovemyjob
